Mediu de lucru

Contextul

Acordul de pace dintre Guvern şi Mişcarea Populară de Eliberare a devenit factorul principal determinant al păcii şi stabilităţii în Sudan. Primele alegeri la nivel naţional şi local din ultimii 24 de ani au avut loc în luna aprilie 2010. Atenţia s-a întors acum către referendumul din ianuarie 2011 şi măsurile politice pre ţi post referendum.

Bogate în resurse, "cele trei regiuni", Abyei, Nilul Albastru şi Kordofanul de Sud, sunt considerate a fi în mare parte instabile. Aceste zone continuă să sufere din cauza tensiunilor inter-tribale. Alte probleme sunt de marcarea frontierei dintre nord şi sud, încă nefinalizată. Hotărârea Curţii Permanente de Arbitraj de anul trecut cu privire la frontierele Abyei nu a fost încă pusă în aplicare.

Acordul de pace a dus la reînnoirea interesului faţă de nevoia de protecţie a persoanelor deplasate intern (PDI), care provin din sud şi care locuiesc, în mare parte, în mediul urban sărac din Khartoum.

Există o preocupare tot mai mare pentru aceştia, în ceea ce priveşte faptul că împreună cu alţi „sudişti”care locuiesc în nord şi invers, „nordici” care locuiesc în sud, ar putea să se confrunte cu discriminarea, expulzarea sau apatridia, în cazul în care referendumul nu este pus în aplicare conform planului.

În 2010, guvernul sudanez a început revizuirea revizuirea legii azilului care, când va intra în vigoare, va abroga Regulamentul din 1974 privind azilul. Acest lucru va marca o etapă legislativă importantă, în ceea ce priveşte consacrarea legislaţiei interne din Sudan şi obligaţiile sale internaţionale sub Convenţile din 1951 şi din 1969 Organizaţia Uniunii Africane pentru Refugiaţi.

Îmbunătăţirea sistemelor de azil este una dintre componentele Strategiei de Soluţii pentru Situaţia de Refugiu Prelungit în Sudan şi este deosebit de importantă pentru implicarea UNHCR în estul Sudanului, care are în continuare cea mai mare concentraţie de refugiaţi din ţară, în principal din Eritreea. Aici, situaţia de refugiu prelungit durează de peste 40 de ani, refugiaţii continuând să sosească. În ciuda faptului că zona este bogată în resurse naturale, o mare parte din populaţia locală continuă să îndure sărăcia cronică şi subdezvoltarea, care ar putea împiedica punerea în aplicare a Acordului de pace pentru Sudanul de est.

Sudanul de Sud a fost marcat în ultimii doi ani de o violenţă crescândă, mai ales în ceea ce priveşte grupurile armate, inclusiv Armata de Rezistenţă a Domnului din Uganda (LRA) şi ciocniri inter-tribale. În timp ce, din punct de vedere istoric, ciocnirile între triburi sunt cauzate de furtului din turmele de bovine, o schimbare radicală a tiparelor de violenţă indică faptul că femeile şi copiii devin din ce în ce mai mult ţinte.

Potrivit estimărilor ONU, circa 600.000 de persoane au fost deplasate intern pe parcursul ultimelor 18 luni din cauza conflictelor inter-tribale şi activităţilor LRA. Situaţia este agravată de subdezvoltarea generală şi lipsa alimentelor. La începutul anului 2010, de exemplu, peste 3.000 de refugiaţi congolezi au căutat siguranţă în Sudanul de Sud.

La vest, procesul de pace din Darfur este în continuare fragil şi perspectiva unei soluţii politice rămâne neclară. Prima jumătate a anului 2010 a fost marcată de ciocniri violente între guvern şi principalele facţiuni rebele, între facţiunile rebele rivale, precum şi între triburi, care au dus la un număr record de decese în 2008. Nivelul de criminalitate a crescut într-o asemenea măsură încât lucrătorii umanitari au devenit ţinte ale răpirilor.

Insecuritatea, ocuparea terenurilor şi distrugerea culturilor continuă să genereze deplasările dese şi prevenirea întoarcerilor. Conflictul ce a durat şapte ani a transformat viaţa din Darfur dintr-una preponderent rurală într-una urban.

Nevoi

„Cele trei regiuni”, Abyei, Nilul Albastru şi Kordofanul de Sud indică tensiuni active sau latente asupra teritoriului şi a resurselor, cu implicaţii grave pentru protecţia civililor. Tot mai mult, populaţiile cele mai vulnerabile sunt persoanele deplasate forţat. Situaţia este agravată de lipsa infrastructurii şi serviciilor de bază, factorilor climatic, precum inundaţiile sezoniere şi lipsa alimentelor. Soarta "sudiştilor" ce locuiesc în nord şi a „nordiştilor” care locuisc în sud, care se pot confrunta cu probleme de cetăţenie rezultate ale referendumului, rămâne îngrijorătoare.

Este, de asemenea, necesară o mai bună înţelegere a dinamicii fluxurilor mixte de migraţie în Sudanul de Est. Găsirea unor soluţii durabile şi unor oportunităţi de auto-suficienţă pentru refugiaţi continuă să necesite eforturi comune din partea unei serii de părţi implicate.

În Darfur, noile deplasări forţate continuă să ceară răspunsuri umanitare de urgenţă. Sunt necesare eforturi pentru a dezamorsa conflictele şi rivalităţile asupra resurselor naturale. Găsirea unor soluţii durabile pentru PDI necesită existenţa unor condiţii optime în locurile de origine, propice pentru reintegrarea durabilă. În acelaşi timp, trebuie oferite locuri de cazare celor care doresc să rămână în regiunile de refugiu.

Strategie şi activităţi în 2011

Biroul va depune eforturi pentru a sprijini procesul de pace ajutând la construirea unui mediu favorabil proiectat pentru a preveni orice evoluţie negativă, şi să promoveze soluţii durabile în temeiul comunităţilor gazdă. Între timp, odată cu mandatul pe apatridie, UNHCR va continua eforturile pentru a schimba  accentul pe un actor cheie care poate asista părţile APC în rezolvarea problemelor de naţionalitate şi cetăţenie. În cele "trei domenii" critice, Oficiul va furniza orientări privind aspecte de protecţie, şi va sprijini cadrul stabilit între agenţii.

În estul Sudanului, UNHCR va avea ca scop să continue furnizarea de protecţie şi asistenţă refugiaţilor şi solicitanţilor de azil, adresându-se nevoilor noilor veniţi şi a celor implicaţi în mişcări secundare; pentru a reduce numărul de refugiaţi care sunt dependenţi de asistenţă directă; şi să stabilească ca şi soluţie durabilă utilizarea strategică a relocării. Acesta intenţionează să transforme până în 2012 opt tabere în sate ce se pot auto-susţine, în timp ce se concentrează şi pe asistenţa privind autosusţinerea în restul taberelor. Autorităţile vor fi angajate pentru a sprijini întreţinerea infrastructurii taberei, care va fi deschisă pentru populaţiile locale. UNHCR va continua pledarea pentru programele de dezvoltare, de recuperare a zonelor care includ refugiaţi. În ceea ce priveşte activităţile combinate de protecţie din zona de est, UNHCR îşi va concentra atenţia mai mult asupra persoanele deplasate intern.

Biroul UNHCR din Khartoum va continua să vină în ajutorul nevoilor refugiaţilor din zonele urbane. Acesta va căuta să consolideze capacitatea de a rezolva problemele de cetăţenie şi apatridie, şi de a direcţiona politicile naţionale şi strategiile de înregistrare, relocare şi deplasări urbane. De asemenea, va depune eforturi pentru a oferi ghidare cu privire la protecţia persoanelor deplasate intern prin mecanisme combinate între agenţii.

În Sudanul de Sud, UNHCR va continua să faciliteze întoarcerea şi reintegrarea refugiaţilor, în timp ce răspunde la afluxuri noi. Acesta va sprijini Guvernul din Sudanul de Sud în asumarea responsabilităţii pentru protecţia refugiaţilor congolezi şi etiopieni, şi va ajuta la dezvoltarea unui regim de azil. Biroul va aborda, de asemenea, problemele cetăţenie cu scopul de a preveni apatridia. Prioritatea sa va fi de a contribui activ la procesul de pace, prin promovarea de proiecte privind protecţia comunităţii şi construirea păcii. Implicarea UNHCR cu persoanele deplasate intern va fi consolidata, în conformitate cu rolul său ca şi agenţie principală ce oferă de protecţie.

În Darfur, rolul UNHCR ca şi principal actor ce oferă protecţie va fi consolidat. Acesta va continua să sprijine şi să protejeze refugiaţii în tabere, făcând totodată eforturi pentru a spori modalitatile de auto-susţinere financiară. UNHCR va căuta, de asemenea, să se asigure că refugiaţii care trăiesc în rândul comunităţilor locale, să aibă acces la serviciile de bază şi la un spaţiu de azil, în special prin sprijinirea activităţilor de asistenţă în taberele persoanelor deplasate intern, activităţi de sprijinire a comunităţilor de origine şi în zonele urbane, în cazul în care există perspective pentru soluţii durabile.

Informaţii de ordin financiar

Între 2006 şi 2010, bugetul total pentru Sudan a crescut exponenţial cu mai mult de 50%, ca urmare a creşterii constante anuale şi programelor suplimentare. Cea mai semnificativă creştere a avut loc între 2009 şi 2010, în urma unei evaluări cuprinzătoare a nevoilor. Nivelurile de finanţare, cu toate acestea, nu au crescut în mod corespunzător, astfel încât mai multe obiective nu au putut fi atinse.

Pentru 2011, bugetul total al UNHCR se ridică la aproximativ 195 milioane USD. Planul pentru 2011 ia în considerare obiectivul general al UNHCR-ului de a contribui activ la procesul de pace din Sudan, prin a veni în ajutor la problema deplasarilor noi şi cele deja existente, precum şi prin a căuta soluţii pentru aceste deplasari interne, înainte şi după referendumul din 2011.

Source: UNHCR Global Appeal 2011 Update