Mediul de lucru

Din cauza recesiunii globale, situaţia economică din regiune s-a înrăutăţit semnificativ în ultimii ani, având drept rezultat diminuarea produsului intern brut şi creşterea ratei şomajului. Ca urmare, guvernele din regiune prioritizează de multe ori problemele economice şi financiare în detrimentul politicii de azil şi migraţie şi interpretează mai restrictiv obligaţia lor de a oferi asistenţă refugiaţilor şi solicitanţilor de azil, inclusiv în ceea ce priveşte condiţiile de primire corespunzătoare şi integrarea.
Eforturile continue de a reduce migraţia ilegală, controlul din ce în ce mai strict la frontieră şi a sistemele de gestionare a migraţiei fac dificilă intrarea refugiaţilor pe teritoriul UE şi accesul acestora la procedurile de azil.

Majoritatea ţărilor din regiune au un trecut bun în ceea ce priveşte tratamentul solicitanţilor de azil şi refugiaţilor. Cu toate acestea, grupurile minoritare, în special comunităţile de romi, tind să se confrunte cu discriminarea şi să fie vizate de grupuri rasiste şi xenofobe. O provocare curentă în ţările din regiune este informarea opiniei în scopul de a elimina sentimentele xenofobe faţă de refugiaţi şi migranţi. Detenţia solicitanţilor de azil, uneori în condiţii sub-standard, este în creştere.

Numarul persoanelor apatride este relativ mic în regiune, deci problema nu este percepută ca o prioritate de către politicieni sau ONG-uri.

Strategii şi operaţiuni în 2011

Una dintre priorităţile UNHCR este să colaboreze cu guvernele şi parteneri din societatea civilă cu privire la monitorizarea frontierelor externe ale UE, pentru a se asigura că toţi solicitanţii de azil au acces la teritoriu şi la proceduri de azil.

Proiectul „Continuarea Dezvoltării Calităţii Azilului” (FDQ), finanţat de Fondul European pentru Refugiaţi asigură asistenta guvernelor în îmbunătăţirea deciziilor şi procedurii de determinare a statutului de refugiat şi dezvoltarea unui mecanism intern de verificare pentru a menţine buna calitate a deciziilor privind azilul.

Alta zona de monitorizare este cea a condiţiilor de recepţie. UNHCR atrage atenţia asupra impactului condiţiilor de recepţie asupra integrării viitoare a refugiaţilor în societatea gazdă. Agenia şi-a continuat strategia de Asistenţa refugiaţilor din parspectiva diversităţii de vârstă şi gen (AGDM) care are ca scop aflarea şi încercarea de a rezolva problemele şi nevoile refugiaţilor şi solicitanţilor de azil. UNHCR pledează pentru oferirea de servicii care să permită solicitanţilor de azil să se întreţină singuri şi să dezvolte abilităţi care să le faciliteze integrarea, în cazul în care obţin statutul de refugiaţi.

De asemenea, pledează pentru politici de sprijinirea integrării beneficiarilor de protecţie internaţională. Reprezentanţa Regională din Budapesta încurajează guvernele să-şi revizuiască legislaţia şi politicile de învăţământ, sănătate, bunăstare socială şi angajare în câmpul muncii pentru a îmbunătăţi accesul persoanelor deplasate forţat la servicii în acelaşi mod ca proprii cetăţeni. UNHCR evaluează, de asemenea, procedurile guvernamentale privind violenţa sexuală şi de gen.

În 2011, UNHCR intenţionează să coordoneze integrarea Instrumentului de Evaluare a Integrării, elaborat în cooperare cu Grupul pentru Politici Migraţionale, care serveşte drept etalon pentru a evalua respectarea de către state standardele UE privind integrarea refugiaţilor şi a solicitanţilor de azil.

Pentru a facilita posibilitatea reunificarii familiilor refugiate, UNHCR cauta sa asigure dezvoltarea politicilor, partial prin identificarea cazurilor precedente.

UNHCR pledează pentru stabilirea unor programe de relocare la scara mică în ţările din regiune, participând la proiectele finanţate prin Fondul European pentru Refugiaţi. Agenţia asistă România şi Slovacia în îndeplinirea angajamentului lor de a admite refugiaţii în tranzit în vederea relocării ulterioare şi co-finanţează gestionarea Centrelor de Tranzit în Regim de Urgenţă (CTU) în aceste două ţări, oferind, de asemenea, consultanţă de specialitate. Activităţile de relocare sunt monitorizate îndeaproape, în scopul de a identifica bunele practici, precum şi deficienţele care trebuie să abordate. UNHCR pledează de asemenea pentru introducerea unei legislaţii privind drepturile şi obligaţiile persoanelor apatride şi stabilirea unor cadre administrative naţionale care să se ocupe de această problemă.

O prioritate este aderarea la Convenţiile privind apatridia, cum încă nu toate ţările din regiune le-au ratificat. Procesul de identificare a persoanelor apatride şi oferirea accesului la serviciile publice este monitorizată, iar o strategie coerentă de protecţie regională pentru persoanele apatride este în curs de elaborare.

UNHCR lucrează pentru a preveni detenţia ilegală a solicitanţilor de azil, în timp ce pentru orice persoană care este totuşi deţinută, UNHCR monitorizează condiţiile de detenţie şi accesul la asistenţă juridică gratuită.

Ca o activitate transversală, UNHCR Europa Centrală se angajează în activităţi de creştere a conştientizării, informării şi consolidare a capacităţilor cu omologii guvernamentali şi cu societatea civilă.

Informaţii financiare

Bugetul UNHCR pe 2011 pentru Europa Centrală prezintă o uşoară creştere faţă de 2010. Bugetul 2011 include, printre altele, Centrul de Tranzit în Regim de Urgenţă din Slovacia, costurile legate de pilotarea Instrumentului de Evaluare a Integrării, şi monitorizarea condiţiilor de recepţie.